Acest lucru se întâmplă fără să se amestece fizic cele două straturi atomice şi fără să existe o reacţie chimică între ele, dar prin ataşarea straturilor prin intermediul interacţiunii van der Waals, scrie Phys.
În studiul publicat recent în Nature, savanţii au mai găsit că proprietăţile materialului hibrid pot fi controlate în mod precis prin răsucirea celor două straturi atomice. Astfel, structura şi funcţia materialelor pot fi controlate la scară nanometrică, ceea ce se traduce printr-o nouă abordare în tehnologiile de viitor.
Deşi realizarea este nouă, ideea de la baza ei este veche, mai exact din anii ’60. Conceptul de heterostructuri a fost aplicat arsenidului de galiu, semiconductor utilizat pentru a crea lasere în miniatură, care acum sunt folosite la scară largă. Astăzi, heterostructurile sunt des întâlnite şi sunt folosite la scară largă în industra materialelor semiconductoare pentru crearea şi controlarea proprietăţilor electronice şi optice ale dispozitivelor.
Mai recent, în era cristalelor subţiri 2D, precum grafenul, au apărut noi tipuri de heterostructuri, unde straturile atomice sunt ţinute de forţele van der Waals. „Materialele se influenţează reciproc şi îşi schimbă proprietăţile, astfel că trebuie luate în considerare ca noi metamateriale cu proprietăţi unice – deci 1+1 nu este egal cu 2”, a precizat Alexander Tartakovskii, autorul principal al studiului. „De asemenea, am găsit că gradul de hibridizare este dependent de răsucirea dintre straturile atomice individuale ale fiecărui strat. Am văzut că prin răsucirea straturilor, apare o nouă periodicitate supra-atomică în heterostructură”, a adăugat acesta.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Viitorul e aici! A fost creată prima jachetă din grafen. Cât costă aceasta